x_x Teen Angst Bullshit Xx

Uneori sta ca proasta si se gandeste la tine, la ce’a fost, la voi. Se intreaba daca tu iti mai amintesti de ea, chiar daca acum te cauti in alte imbratisari, alte maini, alte scapari de uzual, de iubire, degeaba. Intr’adevar ai uitat?

Sa stii ca ea inca isi aminteste cum stateati ca fraierii in ploaie, intr’o joi; tu fumai. Ei ii era frig, tu o tineai strans in brate. Oare mai cauta in tine iubiri vechi, amagitoare?

Mai stii? Erati intr’o noapte pe plaja, doar voi doi, marea si cateva lebede care pluteau in matasea valurilor ce loveau cadent tarmul. I’ai promis atunci ca nu vei uita nimic din tot ce aveati impreuna. Dar ati uitat amandoi; ati rupt pagini, amintiri, fotografii. Oare ati mai ramas cu ceva?

Tu ai invatat’o tot ce stie acum. Tu i’ai aratat drumul drept, ai avut grija sa nu cada, ai ridicat’o de jos cand se pierduse pe sine. Acum ea nu face altceva decat sa rescrie privirea ta sumbra, indragostita de o umbra. Acum te cauta printre randuri nescrise, incearca in zadar sa reconstituie o frantura din intunericul luminat cu un chibrit. Doar fumul de tigara ii mai arata drumul de odinioara.

Si ce daca ati cazut? V’ati iubit ca doi fraieri. Ar mai avea rost sa va amintiti de doua maini prinse strans una de alta, de saruturi uscate, de priviri goale, de jocuri prostesti? Mai conteaza ca stateati la -5 grade celsius pe malul marii, pe stanci si va sarutati? Mai are vreo importanta ca va desparteati din tampenii si va impacati a doua zi?

Cateodata sta in dormitor, intinsa pe spate, cu ochii inchisi si incearca sa te regaseasca printre acorduri si versuri pierdute in pustiu. Uneori isi aminteste de raul pe care i l’ai facut .. Sau de raul de care ti l’a facut ea tie .. Sau pur si simplu de ultima data cand ati fost doar voi, o camera care va trezea amintiri, si o tigara din care trageati insetati de sentimente amare. Acea ultima data, cand ti’a simtit respiratia si bataile inimii accelerate, cand i’ai demonstrat ca exista o alta ea; o ea pe care o iubesti. Nu’ti cere iertare, te’ai indragostit.

I se parea ca zambetul tau firav ii soptea iubirea de alta data, dar erau doar amintiri reinviate de o atmosfera demult pierduta in fum. I’ai dat acel ultim sarut, dar ai fost cuprins de remuscari apoi, pentru ca nu mai era la fel ca ultima oara. Ochii tai o priveau fix, dar nu reuseau sa zareasca decat o sclipire albastruie dincolo de chipul ei sters. I’ai cerut scuze ca te’ai lasat dus de valul amintirilor care ti’au inundat sufletul atata timp. Ea te’a iertat. Isi daduse seama in sfarsit ca te’a pierdut.

Acum priveste toate acestea ca intr’o pelicula invechita si infecta, se uraste pentru ca dintr’o prostie a incercat sa suprime tot ce aveati atunci cand inca se mai putea face ceva. Mai are momente cand uita sa rada, sa iubeasca, sa viseze. Dar cu timpul trec si ele, ca frunzele calatoare duse in zarea departata de un vant care aduce noi iluzii inselatoare.

Este prologul peste care se pleaca cortina iubirii voastre, care a apus, ca orice soare.

Confuzia va mai sedeaza din cand in cand si va lasa pierduti printre note din ‘Whiskey lullaby’? Va mai rataciti prin locurile in care acum ceva timp alergati tinandu’va de mana? Nu mai conteaza oricum, a trecut.

Si acum ii este frig, dar tu nu o mai strangi in brate.